Comentarii

Riscurile absorbţiei reduse a fondurilor - “Nu mai cereţi bani că oricum nu ştiţi să-i folosiţi”

11.8.2010 09:05

De ce România asimilează atât de lent fondurile europene? Începând de la reprezentanţi ai autorităţilor de stat, la cei ai băncilor din România şi la oficiali FMI, toţi s-au arătat îngrijoraţi de gradul redus al absorbţiei celor 30 de miliarde de euro disponibile ca fonduri europene nerambursabile.

Premierul Emil Boc a declarat, în iulie, în cadrul reuniunii comitetului interministerial pentru monitorizarea absorbţiei fondurilor comunitare, că este "profund nemulţumit" de nivelul scăzut al absorbţiei fondurilor provenite de la Uniunea Europeană. Afirmaţia şefului Executivului a venit la numai o zi după ce preşedintele Traian Băsescu a susţinut că România ar trece mai uşor prin criză dacă ar utiliza cele 30 de miliarde de euro.

Totodată, şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, prezent în România, este una dintre personalităţile internaţionale care a criticat România în acest domeniu: "Suntem foarte îngrijoraţi de absorbţia fondurilor europene. Există riscul ca România să piardă fonduri europene de 20 miliarde euro în următorii ani ca urmare a modului dezastruos de atragere a acestora".

Pe de altă parte, preşedintele Erste Bank, Andreas Treichl a tras un semnal de alarmă în această chestiune chiar la finalul lunii iulie: "Faptul că sunt disponibile miliarde de euro, iar din acestea România a fost capabilă să ia doar 38 de milioane este o ruşine. Este o ruşine dramatică şi sper că ceva se va întâmpla în acest stat foarte foarte curând, în bine".

Cifrele publicate luna trecută prezintă în felul următor situaţia accesării fondurilor europene în România, până la data de 9 iulie 2010: 18.777 de proiecte depuse pentru fonduri UE, în valoare cumulată de 38,9 miliarde de euro, dar numai 4.421 de proiecte de 9,4 miliarde de euro - aprobate. Din totalul acestora din urmă, contracte şi decizii de finanţare au fost semnate pentru 3.146 proiecte în valoare de 6,06 miliarde euro, iar totalul plăţilor efective s-a ridicat la doar 882 milioane euro.

Dar care sunt cauzele care îngreunează accesarea fondurilor?

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat că România nu s-a "dezmeticit" după aderarea la UE în privinţa realizării unui management performant al proiectelor. "Nu ne-am dezmeticit încă după aderarea la UE în privinţa realizării unui management performant al proiectelor şi de aceea avem probleme cu absorbţia fondurilor", a afirmat Laszlo Borbely.

Explicarea a ceea ce înseamnă management neperformant este o misiune dificilă, după cum au descris-o specialiştii în consultanţă pentru accesarea fondurilor UE. "Realitatea este că poate nu au fost pregătite suficient de bine organismele de implementare ca să se facă absorbţia", a declarat Cătălin Tufan, CEO (Chief Executive Officer) al companiei Euro Proiect.

Potrivit acestuia, "partea grea şi laborioasă" în demersurile de obţinere a fondurilor nu vizează neapărat conceperea proiectelor, analiza sau aprobarea acestora, ci implementarea efectivă: execuţia proiectului respectiv şi obţinerea banilor. Lipsa unei instruiri temeinice, numărul redus de angajaţi şi a motivarea financiară insuficientă fac ca "lucrurile să se mişte greu". Totodată, birocraţia puternic blamată din România are un cuvânt de spus şi în acest domeniu.

Nu există unitate în cerinţele organismelor de implementare

Cătălin Tufan explică: „În clipa de faţă, fondurile au fost alocate sau urmează să fie alocate pentru majoritatea proiectelor aprobate însă, din acest punct, începe etapa cea mai dificilă: implementarea, adică execuţia lucrărilor şi obţinerea banilor. Până acum, lipsa cerinţelor unitare este o problemă pe care am întâlnit-o în centrele regionale de implementare a proiectelor. Există o regulă scrisă după care ar trebui se facă plăţile, dar fiecare vine şi mai cere nişte documente în plus, ca măsuri de siguranţă suplimentare. Asta încurcă foarte mult procesul de absorbţie".

„Dacă există o regulă scrisă care stabileşte că pentru a obţine banii trebuie să aduci o listă foarte clară de documente, eu mă pregătesc cu hârtiile respective. Dar mă duc la Iaşi iar omul de acolo îmi zice că mai vrea în plus şi hârtia aialaltă sau actul acesta, dar în alt format. Mă duc la Timişoara iar omul de acolo îmi zice că mai vrea alte cinci acte în plus şi tot aşa. Organismele de implementare care se află, în principiu, sub tutela ministerelor, ar trebui să scoată nişte directive unitare şi să le spună celor din teritoriu: < Aplicaţi exact ce e scris, nu mai inventaţi >. Fiecare organism intermediar de implementare sau chiar persoanele care lucrează în cadrul acestora îşi mai ia o măsură de siguranţă, mai cere o hârtie în plus", a declarat Cătălin Tufan.

Soluţia: un birou de consultanţă operativă

Managerul general al Euro Proiect vine totuşi cu o soluţie care să fluidizeze demersul implementării: „Ideal ar fi să existe câte un birou de consultanţă operativă în cadrul organismelor de implementare centrale, un birou de unde să primeşti un răspuns final şi pe loc la orice neconcordanţă. Eu mă duc la Centrul Regional Iaşi pentru a depune un dosar şi oamenii de acolo îmi spun că nu e complet. Sunăm la organismul din Bucureşti iar acesta va oferi un răspuns pe loc. Dacă cei din biroul de de consultanţă operativă susţin că documentaţia este bună, să-i dea drumul la dosar. Regulile sunt făcute într-un fel, hai să jucăm după regulile acestea, să nu inventăm şi altceva".

Specialistul consultant în fonduri europene a declarat că, până în prezent, pentru infrastructură au fost depuse mai multe dosare decât bani disponibili. Pe de altă parte, o zonă în care nu există suficiente proiecte vizează firmele, respectiv persoanele juridice. „Piaţa nu a fost pregătită pentru absorbţia acestor bani. În primul rând, nu s-a făcut suficientă publicitate, în al doilea rând, nu există suficienţi consultanţi buni, capabili, pe acest sector", a explicat Tufan.

"Nu mai cereţi atâţia bani că oricum nu ştiţi să-i absorbiţi"

„Proiecte poate să depună oricine, dar aprobarea o obţin doar cele bine întocmite. Vina pentru proiectele neviabile ce nu sunt aprobate aparţine în proporţie de 90% firmelor de consultanţă care nu le comunică clienţilor foarte clar că ceea ce cer ei nu poate obţine finanţare", a adăugat specialistul consultant.

"Trebuia să ne pregătim din timp, noi, ca ţară. Nu vorbesc aici doar de organismele de implementare sau de autorităţi, ma refer inclusiv la toate firmele care ar fi trebuit să se pregătească mai bine pentru a atrage banii europeni", a afirmat reprezentantul Euro Proiect, care a explicat că rata de succes în aprobarea proiectelor depuse de o firmă de consultanţă serioasă este de aproximativ 30%.

Conceperea şi depunerea dosarelor pentru cele 30 de miliarde de euro disponibile României sunt posibile numai până în 2013, însă obţinerea banilor şi realizarea lucrărilor şi a plăţlor aferente pot fi efectuate până în 2015. "Ceea ce nu s-a cheltuit până în 2015, sunt bani pierduţi. Totodată, când se vor dezvolta alte programe de dezvoltare pentru statele UE se va pune problema că ţara noastră nu a absorbit fondurile oferite. Ni se va spune: < Nu mai cereţi atâţia bani că oricum nu ştiţi să-i absorbiţi >", a atras atenţia Cătălin Tufan.

Un drum modernizat, o viaţa mai bună pentru comunitatea locală

Însă accesarea banilor europeni nu ar aduce un plus numai imaginii României în faţa organismelor UE, ci şi populaţiei de rând, respectiv comunităţii locale.

Managerul general Cătălin Tufan oferă ca exemplu modernizarea drumurilor: "Un proiect clasic vehiculat în ultima vreme ţine de asfaltarea drumurilor principale din comună ceea ce măreşte considerabil accesul în zonă, atât pentru persoanele care se pot muta acolo, cât şi pentru comercianţii care îşi dezvoltă afacerile în regiune. Partea socială a acestor proiecte priveşte mai ales copiii, care în prezent se duc la şcoală şi apoi pierd timpul prin curte, în condiţiile în care nimeni nu se prea ocupă de ei. În multe dintre proiectele aprobate, pe lângă modernizarea drumurilor au fost create şi centre after-school unde copiii sunt asistaţi la teme şi unde iau parte la diverse activităţi organizate. Iar primăriile, prin semnarea unor declaraţii, s-au obligat ca timp de cinci ani să asigure funcţionarea centrelor after-school. Nu este o chestiune pur formală".

Invitaţie la implicare activă

Astfel de exemple au demonstrat autorităţilor publice că fondurile europene sunt nişte instrumente de dezvoltare esenţiale în diminuarea deficienţelor social-economice. Totodată, oamenii de rând din cadrul comunităţilor locale au descoperit că nivelul de trai poate fi îmbunătăţit dacă există interes şi mobilizare în acest sens.

Implicarea activă a tuturor participanţilor direcţi şi indirecţi în absorbţia fondurilor europene este ceea ce are nevoie România, susţin consultanţii de specialitate."Ar trebui să facem un pact româno-român, prin care să ne implicăm cu toţii - beneficiari, autorităţi, companii de consultanţă, presa - şi să facem în aşa fel încât să obţinem rezultate. Dacă ne sabotăm unii pe alţii vom absorbi numai jumătate din cât am putea absorbi dacă încercăm să ne sprijinim. Scopul nu e să găsim vina la unul sau la altul, ci să ne ajutăm şi să implementăm efectiv cât mai multe proiecte până la concurenţa sumelor alocate, proiecte care înseamnă bunuri de care ne bucurăm cu toţii, nu doar eu sau dumneavoastră. În fond, cu toţii beneficiem de o stradă asfaltată corespunzator, iluminată şi bine întreţinută", conchide Cătălin Tufan.

Alte comentarii