Comentarii

Analiza Erste Bank: De la o revenire bazata pe exporturi la o crestere mai diversificata

15.7.2010 10:15

 "Data fiind decelerarea puternica a cresterii creditarii si inversarea evolutiei imprumuturilor nete din ultimii doi ani, nevoia unor ajustari ulterioare ale ratelor de economisire in tarile ECE este practic mai redusa", declara Juraj Kotian, Co-Director Cercetare Macro ECE in cadrul Erste Group . De aceea, sustine Kotian, consumul va fi puternic corelat cu cresterea veniturilor disponibile, care preconizam ca se vor imbunatati cu aproximativ 1-2,5% anual, in termeni reali anul viitor, contribuind la sustinerea cresterii PIB. "Exceptie face Romania, unde o rata a inflatiei mai mare (din cauza cresterii TVA) va reduce veniturile disponibile reale cu 0,8% pe an, anul viitor".

urmare, ne asteptam ca revenirea economica determinata in prezent exclusiv de exporturi sa devina mai echilibrata. Mai mult, ratele sustenabile de economisire si cele nete de imprumut/creditare ar trebui sa determine o crestere mai putin vulnerabila a consumului din ECE in anii urmatori.

• Comertul extern creste din nou, dar sub nivelurile anterioare perioadei de criza

Contractia schimburilor comerciale internationale de la sfarsitul anului 2008 si 2009 a afectat mai ales economiile axate pe exporturi, precum Slovacia, Ungaria si Republica Ceha. Dupa atingerea unui minim in primul trimestru din 2009, exporturile au raportat o crestere procentuala anuala de doua cifre in numeroase tari ECE in ultimele luni si reprezinta acum principalul pilon al revenirii economice, dar sunt inca sub nivelurile pre-criza in termeni unitari, mai arata Juraj Kotian. Nevoia urgenta de consolidare fiscala in UE duce la o ingrijorare crescuta privind soliditatea revenirii determinate de exporturi.

• Convergenta veniturilor reale a fost mai mare si mai putin volatila in comparatie cu PIB in termeni nominali si a ajuns la aproape 50-80% din media UE

In pofida unei cresteri nominale mult mai rapide in ECE fata de economiile avansate1, PIB-ul pe cap de locuitor exprimat in euro ramane la un nivel mult sub cel al economiilor avansate, atingand numai aproximativ 1/5 si 1/2 din media zonei Euro, exprimata in euro, la cursurile de schimb de pe piata. De asemenea, in regiunea ECE predomina diferentele, Republica Ceha fiind cea mai bogata tara din regiune, iar Romania, Serbia si Ucraina

aflandu-se la celalalt capat al clasamentului. Cu toate acestea, pentru gospodarii, PIB-ul calculat in functie de cursurile de schimb pe baza paritatii puterii de cumparare este mai relevant decat PIB-ul exprimat in euro deoarece acesta reflecta diferenta dintre nivelurile preturilor din toate economiile si amortizeaza efectul fluctuatiilor cursurilor de schimb de pe piata asupra puterii de cumparare (atunci cand nu sunt reflectate in preturile de consum).

"Dat fiind nivelul mai scazut al preturilor din tarile ECE (in special in sectorul serviciilor), nivelul veniturilor masurat in functie de PIB pe cap de locuitor in PPS (Purchasing Power Standards) este mult mai mare, aproximativ 50-80% din media UE", subliniaza Kotian. Astfel, convergenta veniturilor reale a fost mai avansata si mai putin volatila in comparatie cu PIB-ul in termeni nominali (la cursurile de schimb de pe piata).

• Tarile ECE au o mare oportunitate din perspectiva costurilor si a provocarii aduse de reformele de pe piata muncii

Rata de ocupare a fortei de munca s-a prabusit cu aproximativ 1-4% in ECE (cu exceptia Poloniei, unde aceasta a crescut practic in 2009), in timp ce scaderile cele mai semnificative din UE (situate intre 7% si 13%) au fost inregistrate in tarile care s-au confruntat cu speculatii pe piata imobiliara si cu dezechilibre externe si care nu au reusit sa aplaneze ajustarea prin deprecierea monedei (tarile baltice, Irlanda si Spania). Datele privind ocuparea fortei de munca, ajustate in functie de sezon, indica deja o stabilizare, dar la o comparatie anuala, rata de ocupare a fortei de munca va scadea in 2010 (in medie).

"Revenirea viitoare a numarului locurilor de munca va depinde mult de competitivitatea globala a pietei muncii si de schimbarile structurale de pe piata muncii, si in acest context constat ca regiunea ECE are o mare oportunitate din perspectiva costurilor, dar si a provocarii aduse de reformele de pe piata muncii", sugereaza

Kotian.

Costurile unitare cu forta de munca din tarile ECE sunt considerabil mai mici in comparatie cu media din Uniunea Europeana, iar rata de participare la piata muncii poate creste prin eliminarea barierelor care nu permit anumitor cetateni sa intre pe piata muncii (Ungaria, Romania).

• Veniturile disponibile ale gospodariilor din ECE reprezinta aproximativ 65% din PIB si se estimeaza o crestere cu 1,0-2,5% in 2010 (in pofida situatiei din Romania)

Veniturile disponibile, care reprezinta in medie aproximativ 65% din PIB in UE, au fost afectate recent de cresterea somajului si de scaderea altor venituri (chirii, profit, venituri din dobanzi). "Pentru ca efectul advers al deteriorarii pietei locurilor de munca a fost aplanat partial de o usoara crestere a pensiilor si a altor beneficii sociale, veniturile disponibile sau redus mai putin decat ar fi fost de asteptat in urma scaderii ratei de ocupare a fortei de munca", explica Kotian. "Avand in vederea cresterea productivitatii, perspectiva clara a cresterii salariilor in sectorul privat si cresterea somajului care se apropie de valoarea maxima, preconizam o crestere a veniturilor disponibile cu aproximativ 1,0-2,5% anul viitor". In Romania, guvernul a aprobat masuri de austeritate ambitioase (inclusiv o crestere cu cinci procente a TVA), cresterea veniturilor disponibile in termeni reali ramane la minus anul viitor, din cauza cresterii inflatiei.

• Consumul gospodariilor va scadea mai mult din cauza cresterii ratei de economisire

"Scaderea mult mai mare a consumului pe gospodarie in comparatie cu dinamica veniturilor disponibile s-a

datorat in multe tari faptului ca gospodariile au folosit veniturile nefolosite la consum pentru a face economii", precizeaza Kotian. Acest lucru s-a intamplat in special in tari cu rate de economisire foarte scazute, cum ar fi tarile din Balcani si din regiunea Baltica, (dar si in numeroase economii avansate, cum ar fi Spania si Marea Britanie, unde rata de economisire a necesitat o ajustare cu sase procente) unde a fost nevoie de reducerea ratelor nete de imprumut. Consumul din tarile unde gospodariile s-au aflat intr-o pozitie neta de indatorare sau au avut o pozitie echilibrata (din perspectiva lichiditatilor) - cum ar fi Republica Ceha sau Polonia - a fost mai putin afectat in perioada de recesiune, deoarece aceste tari si-au permis sa diminueze consumul printr-o reducere temporara a ratei de economisire. Rata neta de imprumut, care adauga de regula pana la 15% din veniturile disponibile si a fost folosita intens in Grecia si in tarile cu o crestere puternica a pietei imobiliare in ultimii ani (Irlanda, Spania si tarile baltice), a fost diminuata considerabil si a dus la o contractie semnificativa a consumului si investitiilor gospodariilor.

Alte comentarii